Elevul tău îți dă un răspuns bun în clasă. Copilul tău îți spune că a intrat în echipa de fotbal a școlii. Cum reacționezi la reușitele elevilor sau copiilor tăi astfel încât să arăți că le apreciezi realizările și le împărtășești bucuria?
De multe ori spunem doar „Bravo”, un răspuns care include feedback pozitiv, dar nu și un element activ, de elaborare. Copilul are nevoie să știe ce anume a făcut bine, pentru a putea repeta comportamentul în viitor. „Bravo, ți-ai amintit să ții unu în minte când ai adunat. Se vede că ai exersat adunările și scăderile supraunitare”. Acesta este feedback-ul activ constructiv, una dintre cele 4 modalități prin care putem răspunde la o reușită sau la o veste bună; este parte a unui cadru teoretic propus de psihologul Shelly Gable. Acest tip de răspuns îl face atât pe cel care dă cât și pe cel care primește să se simtă bine, iar relația pozitivă dintre ei se întărește.
De ce este recomadat să lăudăm un comportament care a dus la rezultat și nu inteligența sau talentul la o anumită materie? Când este lăudat efortul, mesajul implicit este „cu cât faci mai mult efort, cu atât te descurci mai bine”. Când copilul va da peste un subiect dificil, va mări efortul pentru a-l asimila. Când este lăudată o abilitate, ca în exemplul „Bravo, ți-ai amintit să ții unu în minte când ai adunat. Ești bun la matematică”, mesajul implicit este „ai reușit datorită capacităților tale înnăscute, nu datorită a ceea ce ai făcut”. Când copilul va da peste un subiect dificil, a cărui asimilare necesită un efort mai mare, este posibil ca reacția elevului să fie „acest subiect mă depășește, nu am în mine ce trebuie pentru a reuși” în loc să se străduiască mai mult. Este posibil ca acești copii să se descurajeze și chiar să abandoneze complet eforturile de a înțelege. Mai mult, copii care, mai ales în clasele mici, asimilează cu ușurință, practic fără efort, cunoștințe, pot ajunge să creadă că este rușinos să depui efort susținut, că a munci din greu e un semn al lipsei de inteligență sau de talent. Când școala devine mai dificilă, la gimnaziu și mai ales la liceu, unde este nevoie să studiezi pentru a stăpâni o materie, acești copii pot avea probleme de adaptare.
“Feedback-ul activ constructiv ne ajută să dezvoltăm și să menținem relații personale strânse. Dacă îl folosim, ne vom simți mai bine și îi vom face și pe ceilalți să se simtă apreciați și ascultați.”
Iată două exemple privind cele 4 modalități prin care putem răspunde la o reușită sau la o veste bună.
Elevul tău: „Rezultatul adunării este 67.”
Activ constructiv
Pasiv constructiv
Activ distructiv
Pasiv distructiv
Copilul tău: „Am intrat în echipa de fotbal a școlii!”
Activ constructiv
Pasiv constructiv
Activ distructiv
Pasiv distructiv
Feedback-ul activ constructiv ne ajută să dezvoltăm și să menținem relații personale strânse: cu copiii noștri, cu elevii noștri, cu partenerii și cu prietenii. Dacă îl folosim, ne vom simți mai bine și îi vom face și pe ceilalți să se simtă apreciați și ascultați.
