Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPrint this pageEmail this to someone

(…)  Odată, un câine turbat s-a dat la mine într-o ulicioară îngustă din St. Petersburg.

—Ia-o la sănătoasa, băiete! i-am zis, văzându-l.

Şi ca să pot scăpa mai uşor, îmi lepădai haina în drum şi mă trezii degrabă în casă. Mai apoi, când câinele şi-a văzut de drumul lui, am trimis un servitor să-mi aducă haina şi să o pună în dulap, lângă celelalte.

A doua zi, care nu mi-a fost spaima auzindu-l pe Johann, servitorul meu, strigând cât îl ţinea gura:

—Pentru Dumnezeu, domnule baron, haina dumneavoastră a turbat!

Mă repezii într-o clipă până sus, la el, şi-mi găsii toate hainele răvăşite şi făcute ferfeliţă. Avea dreptate băiatul: haina turbase! Am ajuns tocmai la timp ca s-o văd cum îmi scutura şi îmi sfârteca fără pic de milă un costum nou de gală.

Preluare după „Uimitoarele aventuri ale baronului Münchhausen”, Gottfried August Bürger